Comitet: Tiberiu Donca și Victor Crisan
10:00 – Grupul de Laudă și Închinare – „Dumnezeu puternic ce-i cu tine pe munte”
10:05 – Cuvânt de început – Tiberiu Donca (Prezbiter)
10:09 – Grupul de Laudă și Închinare – „Doamne ești stânca mântuirii”
10:12 – Îndrumare – Victor Crișan (Diacon) cu citate din Psalmul 5:1-12, prima parte
10:20 – Rugăciune de grup
10:27 – Grupul de Laudă și Închinare – „Și mă ridic”
10:32 – Îndrumare – Cornel Munteanu cu citate din Efeseni 5:14, Coloseni 1:13, Apocalipsa 7:13, Leviticus 1:1-19
10:45 – Rugăciune de grup
10:54 – Grupul de Laudă și Închinare „Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine”
10:58 – Îndrumare – Victor Crișan, partea a doua, cu citat din Ioan 9:1-3, Exodul 20:5, a doua parte
11:10 – Rugăciune de grup
11:15 – Grupul de Laudă și Închinare „Cine-a făcut soarele sa răsară”, „Cu Isus vreau sa stau de vorbă”
11:25 – Predică – Tiberiu Donca (Prezbiter) cu citate din Neemia 10:1-39, Neemia 9:38, Efeseni 4:30, Iov 31:1, Matei 26:28, Deuteronomul 7:3-5
12:01 – Cuvânt de încheiere
In timpul slujbei, au fost citate din următoarele capitole din Vechiul Testament si Noul Testament
1. Dumnezeu puternic, ce-i cu tine pe munte,
Zi de zi te-ntăreşte, şi nu vei cădea.
E cu tine şi-n vale, îţi alungă durerea,
Cel ce a creat ziua, e Dumnezeu şi noaptea!
R: /:Mâna Lui cea tare, ce te-a ţinut sus pe munte,
Tot ea te va ţine şi-n văile adânci!
Dumnezeul ce-ţi pune bucurie în suflet,
Tot El îţi va şterge lacrima atunci când plângi!
2. Vorbim de credinţă când suntem sus pe munte,
Pare uşor când necazuri n-avem,
Însă vin clipe grele, cu-ncercări şi ispite,
Atunci Domnul vede cât te încrezi tu în El!
Doamne esti stanca mantuirii, Slava, taria mea. Tu-mi esti speranta si mantuirea, Tie ma voi inchina.
R: Cu credinta vin 'naintea Ta
Cu nadejde-n harul Tau.
Imparat milos, Prieten sfant
Tu esti lumina mea
Final:
Doamne esti stanca mantuirii, Slava, taria mea.
1. Unii se bizuiesc pe înțelepciunea lor
Și mulți se bizuiesc pe puterea lor,
Dar noi ne bizuim, dar noi ne bizuim
Dar noi ne bizuim, pe puterea Domnului.
R: Și mă ridic, în Numele lui Isus mă ridic,
Ca un steag de biruință mă înalț
Și nu voi renunța,
Căci știu că Domnul e de partea mea.
2. Dacă ești căzut și vrei să te ridici,
De putere ai slăbit și nu mai poți păși,
Ridică privirea în sus, El nu te va lăsa,
El așteaptă ca să spui: mă voi ridica.
3. Chiar dacă cei din jur mă vor prigoni,
Eu știu că mâna Sa mă va sprijini.
Doar brațul Său cel Sfânt, doar brațul Său cel Sfânt,
Doar brațul Său cel Sfânt mă va ridica.
1. Eu Te iubesc, mila Ta e nesfârșită
Zi de zi Tu mă ții în mâna Ta.
Din zorii dimineții Și până când adorm
Vreau să cânt bunătatea Ta.
R: Căci Tu mereu ai fost cu mine
Doamne ai fost mereu atât de bun!
Și cât eu voi avea suflare
Vreau să cânt bunătatea Ta.
2. Cu vocea Ta m-ai condus prin încercare
Și-n noaptea grea lângă mine Tu ai fost
Noi Te avem ca Tată te știm ca Prieten bun
Am trăit în bunătatea Ta.
B: Isus, mă copleșești cu bunătatea Ta x 2
Mă aplec acum, Ție mă închin cu totul mă predau
Isus, mă copleșești cu bunătatea Ta!
1. Lipeşte-mi, Doamne, sufletul de Tine,
Mai mult ca floarea veşnică pe stânci,
/: Să uit de ani, de lume şi de mine,
Privind adânc în ochii Tăi adânci. :/
2. Lipeşte-mi, Doamne, sufletul de Tine,
Din visul meu să nu mă mai deștept,
/: Să simt şi taina slăvilor senine,
Și inima de om ce-Ți bate-n piept. :/
3. Lipeşte-mi, Doamne, sufletul de Tine,
Ca pe-un levit de-altarul său divin,
/: Să n-am nici plug în văi, nici holde pline,
Ci Tu să-mi fii şi pâine-n veci și vin! :/
4. Lipeşte-mi, Doamne, sufletul de Tine,
Ca pe-o mireasă smulsă de la greu...
/: Ridică-mă din valea de suspine,
Și-ascunde-mă cu Tine-n Dumnezeu! ... :/
I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 177.
Autor text: Costache Ioanid.
1. Cine-a făcut soarele să răsară
Şi cine a pus ţărmul lângă ocean
Şi cum ştie luna, soarele să ascundă
Şi cum scris, cu stele ceru-ntreg!
R: /:Da, eu ştiu, Domnul meu e viu
Eu ştiu, Domnul meu e viu
Orice făptură va striga:
El poate viață da
Eu ştiu, Domnul meu e viu! :/
2. Acelaşi Domn care toate le ştie
Se-apleacă spre cei ce strigă spre El
Şi le dă mâna Sa, ce-a fost cândva străpunsă
Şi tot ce-atinge, viaţă prinde iar!
1. Cu Isus vreau să stau de vorbă
Atunci când suntem numai noi,
Să-I spun ce n-am mai spus la nimeni
Şi-apoi /: să plângem amândoi: /
/: Să mă uit în faţa Lui
Şi să-I spun Lui tot,
Şi să-I dau Lui sarcina
Ca să n-o mai port. : /
2. Din câţi vorbitu-mi-au pe lume,
Mai drag ca El pe nimeni n-am;
De El ascultă şi furtuna,
Pe-acest /: Isus aş vrea să-L am: /
/: Nu L-aş mai lăsa nicicând
Din inima mea,
Şi tot ce-aş avea mai scump,
Lui Isus I-aş da. : /
3. Iubesc privirea Ta cea blândă,
Şi vocea Ta vreau s-o ascult;
De mi-ai vorbi o viaţă-ntreagă,
Nicicând /: nu mi-ar părea prea mult: /
/: Când te uiţi la faţa Lui
Şi-L vezi lăcrimând,
Chiar de-ai fi duşmanul Lui
Te trezeşti plângând. : /
